Mănăstirea Sânmărtinu de Câmpie este un vechi așezământ monahal ortodox din satul Sânmărtinu de Câmpie, comuna Râciu, județul Mureș. Amplasată într-un cadru retras, la marginea pădurii, mănăstirea păstrează elemente importante din istoria vieții monahale transilvănene.
Vatra monahală este legată de secolele XIII–XIV, fiind considerată una dintre vechile așezări de acest fel din această parte a Transilvaniei. Elementul cu cea mai mare valoare istorică este biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, ridicată în secolul al XVII-lea. Construcția tradițională din lemn are dimensiuni reduse și păstrează caracterul vechilor biserici transilvănene. În interior se găsesc icoane vechi, unele datate în secolele XVII–XVIII.
Istoria așezământului a cunoscut perioade dificile. Mănăstirea a fost desființată în secolul al XVIII-lea, iar viața monahală a fost reluată în anul 1992. În apropierea bisericii vechi a fost construită o biserică nouă, de zid, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Intrarea noului lăcaș este decorată cu mozaicuri ale Sfinților Apostoli Petru și Pavel, iar pridvorul cuprinde reprezentarea Maicii Domnului cu Pruncul.
Hramul principal este sărbătorit la 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, când mănăstirea devine loc de pelerinaj pentru numeroși credincioși. În 2026, slujba de hram a fost oficiată în prezența Arhiepiscopului Alba Iuliei.
Prin alăturarea bisericii istorice din lemn cu edificiul contemporan de zid, Mănăstirea Sânmărtinu de Câmpie păstrează vizibilă continuitatea unei vetre spirituale vechi de secole.
