Lacul Ochiul Beiului se află în județul Caraș-Severin, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, una dintre cele mai spectaculoase zone naturale din Banatul Montan. Ascuns pe Valea Beiului, în apropiere de Cascadele Beușniței, lacul atrage prin culoarea intensă a apei, un amestec de albastru, verde și turcoaz, care pare schimbat în funcție de lumină, anotimp și vegetația din jur.
Lacul are origine carstică și este alimentat permanent de un izvor subteran. Datorită acestui aport constant de apă, temperatura rămâne relativ stabilă, iar lacul este cunoscut pentru faptul că nu îngheață iarna. Dimensiunile sale nu sunt mari, însă farmecul locului vine tocmai din contrastul dintre luciul limpede al apei, pădurea deasă și liniștea specifică rezervațiilor naturale bine păstrate.
Accesul se face, de regulă, din zona localităților Potoc, Sasca Montană sau Sasca Română, pe trasee care urmează Valea Beiului. Drumul spre lac trece printr-un peisaj dominat de păduri, stânci calcaroase, pâraie limpezi și cascade mici. În apropiere se află Cascada La Văioaga, iar de la Ochiul Beiului traseul poate continua spre Cascada Beușnița, una dintre cele mai cunoscute cascade din Cheile Nerei.
Zona este potrivită pentru drumeții ușoare și medii, fotografie de natură și explorarea peisajelor carstice. Fiind parte dintr-un parc național, locul trebuie tratat ca spațiu protejat: fără scăldat, fără deșeuri și fără intervenții asupra naturii. Lacul Ochiul Beiului rămâne una dintre imaginile emblematice ale Caraș-Severinului, un colț de apă limpede și pădure care justifică reputația Banatului Montan ca destinație deosebită pentru iubitorii de natură.
