Mănăstirea Orata se află în comuna Fundu Moldovei, județul Suceava, într-un cadru montan liniștit, specific Bucovinei. Așezământul monahal poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și este cunoscut pentru atmosfera retrasă, pentru biserica de lemn și pentru legătura strânsă cu istoria locului.
Ridicarea mănăstirii este legată de Traian Pomohaci, localnic care a dorit construirea unui lăcaș de rugăciune în memoria soției sale, Reveca. Lucrările au început la sfârșitul anilor 1940, iar biserica a fost construită în lemn de meșteri din zona Botuș. Sfințirea a avut loc la 26 septembrie 1954, moment care a marcat întemeierea vieții monahale la Orata.
Așezată într-o poiană înconjurată de culmi împădurite, Mănăstirea Orata are un caracter discret, diferit de marile mănăstiri pictate ale Bucovinei. Farmecul locului vine din simplitate, din liniștea pădurii și din arhitectura modestă, apropiată de tradiția satelor de munte. Biserica de lemn, chiliile și spațiul din jur creează imaginea unui schit retras, potrivit pentru reculegere.
În timpul regimului comunist, viața monahală de la Orata a fost întreruptă, iar așezământul a trecut printr-o perioadă dificilă. După 1990, mănăstirea a fost redeschisă, iar din 1994 funcționează ca mănăstire de maici. În prezent, Mănăstirea Orata rămâne un loc de rugăciune și pelerinaj din zona Câmpulung Moldovenesc, mai puțin aglomerat, dar valoros prin autenticitate și prin legătura cu spiritualitatea Bucovinei.
Pentru cei interesați de lăcașuri retrase, natură și istorie locală, Mănăstirea Orata oferă o oprire liniștită în nordul Moldovei, aproape de peisajele montane ale Sucevei.
