Ascunsă în liniștea codrilor Bucovinei, la 12–15 km de orașul Suceava, Mănăstirea Dragomirna se remarcă prin proporțiile sale verticale neobișnuite și eleganța formelor arhitecturale. Ridicată între 1602 și 1609 de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca, avea inițial o capelă mică în cimitir, dedicată Sfinților Enoh, Ilie și Ioan. Cea mare, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, atinge 42 m înălțime și doar 9,5 m lățime, sugerând silueta unei nave. Ansamblul fortificat include cinci obiective – biserica principală, paraclis, trapeză, egumenie și ziduri.
Fațadele nu sunt pictate, ci ornate cu sculpturi în piatră și discuri policrome, semn al unui stil decorativ aparte în Moldova. Astăzi, aici viețuiesc măicuțe ce păstrează tradițiile monahale și un mic muzeu de manuscrise și icoane rar întâlnite. Vizitatorii descoperă aici o oază de spiritualitate și rafinament medieval.
