Istoria ei se împletește cu cea a viței-de-vie cultivate aici încă din vremuri străvechi. Și precum „cepul”, adică butucul de vie, renaște din propria-i sevă, mănăstirea a renăscut din propria-i cenușă, dovedind vremurilor rătăcite că acolo unde Dumnezeu binevoiește, nimic și nimeni nu poate distruge.