Așezată la mai bine de 20 km est de Urziceni, pe drumul Sloboziei către mare și aproape de malul stâng al râului Ialomița, Mănăstirea Balaciu se ridică într-unul dintre cele mai frumoase și mai încărcate de spiritualitate locuri din Bărăgan.
Peste râu se înalță Piscul Crăsani, acolo unde în secolele IV î.Hr.-I î.Hr. s-a aflat celebra davă, identificată de istorici fie cu Netindava lui Ptolemeu, fie cu Helis (,,Cetatea Soarelui”), unde Dromichaites l-a adus pe regele macedonean al Traciei, Lysimach.
Într-o zonă în care existau în timpurile medievale așezări de moșneni, la Balaciu de Jos aveau moșie, în jurul anului 1800, boierii Piteșteanu, originari din părțile argeșene. Pe moșia numită Piteșteanu sau Pitișteanu, a fost întemeiată Odaia Piteșteanului, așezare de crescători de animale și de agricultori. Biserica satului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată în locul unui lăcaș mai vechi (amintit de tradiția locală) între anii 1821-1841, ctitorii săi fiind Neacșu Piteșteanu și soția sa, Ecaterina.
Lăcașul a fost reparat în anul 1869 de către nora acestora, Maria Piteșteanu, soția fostului ocârmuitor (prefect) al județului Ialomița, Constantin Piteșteanu.
